Judeţul Bacău, ca unitate administrative teritorială, face parte din grupa entităţilor mari ale ţării, populaţia acestuia reprezentānd 3.2% din populaţia ţării, ocupānd locul al 6-lea după municipiul Bucureşti şi judeţele: Prahova, Iaşi, Dolj şi Constanţa. Populaţia judeţului a înregistrat tendinţe diferite de creştere, cu ritmuri diferenţiate pe perioade, rezultat al multiplilor factori de natură economică, socială şi demografică ce au acţionat în aceşti ani. Numărul populaţiei stabile a judeţului Bacău la 1 ianuarie 2004 era de 712.397 locuitori în uşoară creştere faţă de anii anteriori (sub 0.5% anual). între anii 1930-2004 populaţia judeţului a crescut cu 337.362 locuitori, reprezentānd 89.95%, cu un ritm mediu anual de 1.1%, echivalent unui spor mediu anual de 5752 locuitori. între anii 1930-2004 au existat în dinamica demografică a judeţului unele oscilaţii determinate şi de legislaţia existentă privind întreruperea sarcinilor. De remarcat că în raport cu evoluţia demografică a ţării judeţul Bacău a avut un ritm superior. în judeţul Bacău există 3 municipii şi 5 oraşe, dar cu toate acestea, gradul mediu de urbanizare se situează sub proporţia medie a populaţiei urbane pe ţară, care era în 1930 de 21.4%, iar în 2004 de 45.95%. Odată cu dezvoltarea industrială a acestor oraşe au avut loc creşteri importante ale populaţiei şi în comunele din împrejurimile acestora. S-a menţinut, de asemanea, fenomenul dezvoltării localităţilor din zona subcarpatică datorită existenţei industriei forestiere, petrolifere şi carbonifere, cum ar fi comunele Asău, Agăş, Dofteana, Zemeş, Oituz şi altele, în timp ce în partea de est a judeţului, unde predomină agricultura, numărul populaţiei a înregistrat scăderi datorită migraţiei populaţiei din aceste locuri, care s-au deplasat spre obiective industriale ale judeţului nostru sau ale altor judeţe. Judetul Bacau se caracterizeaza printr-un grad inalt de omogenitate nationala. Populatia stabila a judetului, repartizata dupa nationalitatea declarata este după cum urmează : 97,4 % romāni, 0,6 % maghiari, 0,1 % evrei şi 1,9 % |