Judeţul Bacău este un ţinut binecuvântat de natură situat la răscrucea unor importante căi de comunicaţii şi ape, sub care se află un imens masiv de sare, numeroase pungi de petrol şi gaze naturale, straturi de cărbuni, din străfundurile căruia ţâşnesc la suprafaţă izvoare de ape minerale cu efecte miraculoase. Are o floră şi o faună dintre cele mai deosebite, oameni harnici, care de-a lungul timpului, au creat şi crează însemnate valori materiale şi spirituale, multe dintre ele situându-se în vârfurile piramidelor domeniilor din care fac parte. Situat în bazinul hidrografic al râului Trotuş, pe cursul inferior al Bistriţei şi pe cel mijlociu al Siretului, unităţile naturale aproape egale ca pondere conferă judeţului un peisaj armonios de câmpie, deal şi munte. Aproximativ 40% din suprafaţa sa este acoperită cu păduri. Condiţiile naturale au constituit mediul prielnic întemeierii în aceste locuri a comunităţilor umane, cu multe milenii în urmă. Un bogat material rezultat din cercetările arheologice pune în evidenţă existenţa aşezărilor omeneşti din timpurile pe care istoricii le denumesc ale culturilor Starcevo-Criş, Precucuteni şi Cucuteni.

Numeroase descoperiri arheologice în teritoriul judeţului Bacău dovedesc că la începutul secolului III d.H. aici locuia o populaţie autohtonă stabilă, dacică, ce a întreţinut relaţii cu Imperiul Roman. Deşi s-au situat în afara graniţelor acestuia, teritoriile est-carpatice s-au integrat în aria de formare a poporului român. Bogat susţinută de documente şi mărturii, istoria multiseculară atestă continuitatea vieţii umane pe aceste meleguri, ca de altfel, în întreg spaţiul carpato-danubiano-pontic. Fenomenul cultural băcăuan se poate mândri cu importanta contribuţie adusă de-a lungul timpului la afirmarea culturii naţionale. De aceste ţinuturi se leagă numele a numeroase personalităţi, din multiple domenii ale vieţii spirituale. Aici s-au născut sau au creat valori recunoscute pe plan naţional şi în afara hotarelor ţării, numeroşi oameni de ştiinţă, scriitori, artişti. Pentru argumentare este suficientă evocarea numelor acestor adevăraţi titani în domeniile în care s-au afirmat: V. Alecsandri, G. Bacovia, G. Enescu, V. Pârvan, I.I. de la Brad, I. Borcea, N. Enea, I. Luca, Ghe. Vrânceanu, G. Apostu, R. Rosetti şi mulţi alţii. Totodată este reliefat că pe teritoriul judeţului Bacău s-a conservat un adevărat tezaur etnofolcloric, rod al activităţii oamenilor de pe aceste meleaguri. Cu asemenea tradiţii, viaţa spirituală băcăuană se desfăşoară într-o continuitate ce se doreşte demnă de înaintaşii săi. Economia judeţului a fost legată din cele mai vechi timpuri de utilizarea resurselor naturale, principalele ocupaţii fiind cultivarea pământului, creşterea animalelor, exploatarea şi prelucrarea lemnului, exploatarea sării, cărbunelui, petrolului, precum şi numeroase îndeletniciri meşteşugăreşti. Poziţia geografică, la răspântie de drumuri, a favorizat o pronunţată dezvoltare a comerţului. în zilele noastre, judeţul Bacău a cunoscut o puternică dezvoltare industrială, situându-se din acest punct de vedere între primele 5 judeţe ale ţării, principalele ramuri fiind prelucrarea petrolului, industria alimentară, chimia, construcţii de maşini, prelucrarea lemnului, industria textilă şi a confecţiilor. Judeţul Bacău se numără între principalii producători din ţară de cauciuc sintetic, acid sulfuric, cherestea, hârtie, îngrăşăminte chimice, benzine, motorine, ţesături din lână şi altele. Continuarea procesului de privatizare, restructurarea şi modernizarea tuturor unităţilor, adaptarea la principiile economiei de piaţă deschid economiei băcăuane perspective dintre cele mai favorabile. Domeniile învăţământului, cercetării ştiinţifice, ocrotirea sănătăţii, care se bucură de asemanea, de o bogată tradiţie, au cunoscut evoluţii în concordanţă cu dezvoltarea economico-socială a judeţului. Un interes aparte îl prezintă potenţialul turistic al judeţului, cu relieful său variat şi plin de pitoresc, dispunând de staţiuni balneo-climaterice, o însemnată bază de cazare hotelieră precum şi numeroase monumente istorice, de artă şi case memoriale. Staţiunea Slănic Moldova, prin calitatea factorilor terapeutici şi prin cadrul natural care îi conferă un farmec deosebit şi-a dobândit renumele de "Perlă a Moldovei".