În paralel cu dezvoltarea economică a judeţului Bacău în a doua jumătate a sec. XIX şi prima jumătate a sec. XX, trebuie să amintim contribuţia locuitorilor acestor meleaguri la realizarea marilor deziderate de libertate, unitate statală şi independenţă naţională. Din documentele vremii reiese clar prezenţa băcăuană la evenimentele de la 1848, 1859, 1877/78, 1916-1918, în timpul celui de al doilea război mondial. în preajma şi în momentul înfăptuirii Unirii, locuitorii judeţului Bacău şi-au manifestat adeziunea la realizarea acestui eveniment măreţ. în cadrul adunărilor ce au avut loc în preajma unirii din 1859, cei prezenţi la întruniri s-au declarat în mod hotărât pentru unire, "dezbătând cu mare cumpănire asupra tuturor împrejurărilor noastre politice, toţi ne-am hotărât din sufletul nostru şi o întărim". Judeţul Bacău a avut ca reprezentanţi în divanul ţării pe Vasile Alecsandri, C. Rosetti-Tescanu, Petrache Brăescu, Dimitrie Cracti şi ţăranul Ion Ababei din localitatea Valea lui Ion. în lupta pentru dreptate socială ce a cuprins aria judeţului Bacău la începutul sec. XX se numără şi răscoala ţăranilor de la 1907. Primele agitaţii au izbucnit în localităţile din partea de nord-est ale judeţului, apoi s-au extins cu repeziciune cuprinzând tot judeţul, apogeul atingându-l în localităţile Valea lui Ion, Blăgeşti, Buhuşi, unde muncitorii au fraternizat cu ţăranii, Fântânele, Hemeiuşi, Bereşti Bistriţa, Petricica, Tătărăşti, etc. La aceasta se mai adaugă mişcările muncitoreşti de la fabricile "Letea" şi "Buhuşi", din primele două decenii ale secolului XX. în tumultul luptei pentru apărarea gliei străbune şi fiinţei naţionale, în primul război mondial populaţia judeţului Bacău a fost prezentă pe baricadele luptei apărând cu preţul vieţii lor pământul străbun şi numele acestui înflăcărat popor - poporul român. Pe aceste meleaguri în vara fierbinte a anului 1917, la Oituz, Grozeşti, Clăbucet, Sticlărie, Cireşoaia şi Coşna s-au dat lupte cu adevărat legendare. Sacrificiile au fost foarte mari: ostaşi băcăuani alături de ceilalţi au apărat cu eroism această parte din trupul ţării, scriind cu propriul lor sânge eterna lozincă a frontului Caşin-Oituz-Slănic-Uz-Trotuş: "Pe aici nu se trece". La acest eveniment major al istoriei poporului român, judeţul Bacău a avut contribuţii de rezonanţă. Dacă în oraşul reşedinţă a judeţului între anii 1916-1918, s-a aflat comandamentul Armatei a II-a Române, cantonat în casa Anania din strada George Bacovia de astăzi, un alt moment avea să se înscrie ca o pagină memorabilă pentru întreaga trăire românească în vederea împlinirii marelui ideal al desăvârşirii unităţii naţionale şi statale. Marea Unire înfăptuită la sfârşitul anului 1918 şi consacrată prin tratatele de pace din anul 1920, a deschis şi pentru plaiurile băcăuane o perioadă de avânt în toate planurile vieţii economice, social-politice şi culturale. S-au modernizat capacităţile industriale existente, s-au înfiinţat noi fabrici mai ales în sectorul industriei uşoare, s-au construit noi instalaţii pentru extragerea petrolului, cărbunelui şi a sării. Datorită consecinţelor celui de-al doilea război mondial s-a ajuns ca în preajma evenimentelor de la 23 August 1944, războiul cu vitregiile sale să pătrundă în casele tuturor locuitorilor, aducând jale şi suferinţă. Populaţia judeţului marcată, ca şi întreaga naţiune, de marile răpiri teritoriale din vara şi toamna anului 1940, a participat cu toată vigoarea în prima fază a războiului pentru recuperarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord, rupte din trupul ţării prin aplicarea protocolului adiţional secret al Pactului Ribbentrop-Molotov din 23 august 1939. Pentru acest ideal, mii de ostaşi născuţi pe aceste meleaguri au căzut la datorie la Odesa şi Cotul Donului, în stepa Calmucă şi la porţile Stalingradului. în condiţiile situaţiei militare şi geopolitice create în preajma şi după evenimentele de la 23 august 1944, sacrificiile umane şi materiale ale judeţului au fost la nivelul maxim al posibilităţilor sale pentru susţinerea efortului fizic şi militar cu care se angajase ţara alături de aliaţi pentru alungarea trupelor hitleriste, eliberarea Ardealului de Nord de sub ocupaţia hortystă şi înfrângerea Germaniei fasciste. Evenimentele şi transformările în plan politico-social ce au avut loc şi în judeţul Bacău, în perioada 1944-1962 sunt cele ce au fost caracteristice întregii ţări şi chiar Europei Centrale şi de Est aflate în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice: instaurarea regimului comunist, naţionalizarea mijloacelor de producţie, colectivizarea agriculturii etc. în perioada de patru decenii a anilor `50-`80, marcată de strategia dezvoltării industriale rapide s-au construit cu eforturi materiale şi umane considerabile, întregi platforme industriale şi s-au dezvoltat şi modernizat capacităţile vechi. între acestea se situează chimia şi petrochimia, industria petrolieră, industria uşoară şi alimentară, metalurgică, constructoare de maşini, energetică etc. Conform orientărilor date de regimul comunist s-au manifestat însă şi excese care au condus la supradimensionarea unor capacităţi de producţie, la ridicarea de giganţi industriali şi unităţi din domenii care nu aveau fundamentare tehnico-economică, funcţionarea unora dintre acestea sprijinindu-se pe importul de materii prime şi pe costuri excesive. în mod implicit şi obiectiv, transformările în baza economică au atras după sine şi mutaţii importante în domeniile învăţământului, culturii, sănătăţii, turismului şi sportului, care în această perioadă au cunoscut creşteri calitative şi cantitative cerute de imperativul modernizării întregii societăţi româneşti.