După instalarea, cu sprijin sovietic la 6 martie 1945 şi mai ales după Conferinţa Naţională a Partidului Comunist din 16-21 octombrie 1945, guvernul dr.Petru Groza, sub masca "democratizării" instituţiei Jandarmeriei a întreprins măsuri de înlăturarea unor cadre cu funcţii de decizie, care s-au dovedit potrivnice la măsurile de democratizare a acestui aparat, la procesul revoluţionar şi la promovarea în funcţii de conducere a unor cadre noi provenite din rândul oamenilor muncii, din armată şi ale intelectualităţii legate de popor. Au fost menţinute şi promovate în funcţii de conducere cadrele din vechiul aparat, care s-au dovedit loiale "cinstite, receptive la ideile de democraţie şi progres, urmărindu-se formarea acestora în noua concepţie de făurirea altei societăţi decât cea de până atunci". Aceste cadre şi-au adus o contribuţie importantă în formarea noilor cadre prin şcoli şi cursuri, la organizarea şi desfăşurarea procesului de instrucţie şi educaţie a mii de tineri care şi-au satisfăcut stagiul militar în batalioanele şi centrele de instrucţie TG.OCNA şi Legiunea Jandarmi BACĂU, la îndeplinirea misiunilor de menţinere a ordinii şi liniştii publice în judeţ, la acţiuni pentru lichidarea unor grupuri teroriste, a unor bande de tâlhari şi incendiatori de poduri. Printre cadrele care s-au încadrat în noua concepţie a societăţii se pot enumera multe nume, noi, oprindu-ne doar la câţiva ofiţeri care au îndeplinit funcţii de comandanţi în Batalionul 2 Jandarmi TG.OCNA: Darie Constantin, Ciocan Constantin, Floareş Vasile, Popa Mihai şi Constantinescu Serban. Comandanţi ai Legiunii de Jandarmi BACĂU: Beşliu Nicolae, Fâşie Nicolae, Alexandru Idiceanu, H.Vartolomeu. Prin Ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei nr. 105527/1948, au survenit modificări în denumirea unor sectoare şi posturi de jandarmi din Legiunea de Jandarmi BACĂU. Astfel, sectorul şi postul de jandarmi Domniţa Maria se vor numi "Gheorghe Gh.Dej", postul de jandarmi Ferdinand "Chivu Stoica", iar postul de jandarmi Buzdugan "Gheorghe Doja". La 20 noiembrie 1948, prin ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei nr.31481, Batalionul 2 Jandarmi Tg.Ocna a detaşat un detaşament de jandarmi pentru instalarea de noi posturi speciale în zona frontierei de vest pentru eliminarea contrabandei şi a trecerilor frauduloase peste frontieră. Pe data de 21.12.1948 au fost create 4 zone teritoriale ale M.A.I.: zona II-a Teritorială a fost creată la BACĂU, care la data de 01.10.1949, s-a transformat în Brigada 2 Securitate BACĂU, având în subordine 3 batalioane de securitate şi 4 Centre de instrucţie, între care şi Centrul Instrucţie 3 securitate Tg.Ocna. Comandanţii Brigăzii 2 Securitate BACĂU, au fost generalul maior Anastasiu şi lt.col. D. Stoican.

În baza Ordinului Secretariatului General pentru Trupe M.A.I. nr. 10052 din 23 ianuarie 1949, Inspectoratul General al Jandarmeriei s-a desfiinţat, practic, de la această dată, fostele structuri ale Jandarmeriei au fost transformate în Miliţia Populară din mediul rural (fosta Jandarmerie rurală) şi Trupe de Securitate. Inspectoratele, Legiunile, sectoarele, posturile de jandarmi, toată jandarmeria rurală a trecut la Miliţie şi s-a format D.G.M. Toate batalioanele de jandarmi, între care şi Batalionul 3 Jandarmi Tg.Ocna şi Centrele de Instrucţie, au format C.T.S. Conform Ordinului nr.3620 din 23 ianuarie 1949 al C.T.S. s-au şters din controalele Inspectoratului de jandarmi IAŞI pe data de 24 ianuarie 1949 şi tot pe aceeaşi dată, Legiunea Jandarmi BACĂU a vărsat D.G.M. următoarele efective: 1 ofiţer, 122 subofiţeri şi 100 trupă. Trupele de securitate, desprinse din fosta Jandarmerie, a preluat şi continuat să îndeplinească marea majoritate a misiunilor tradiţionale ale acesteia, cu excepţia celor de poliţie rurală. La înfiinţarea trupelor de securitate, situaţia operativă, era complexă şi nefavorabilă pentru noua conducere a statului, întrucât în diferite zone pe teritoriul naţional existau persoane înarmate care, constituite în grupuri, desfăşurau acţiuni de dezinformare populaţiei şi de propagandă ostilă noului regim. La 30 decembrie 1950, s-a înfiinţat la BACĂU, Compania Independentă întreprinderi, care făcea parte din organica Brigăzii Pază întreprinderi Bucureşti, care s-a desfiinţat în anul 1951. Comandantul companiei a fost lt. Ciuperceanu Iulian. Prin Decizia Ministerială nr. 248 din 11 iulie 1951, s-a înfiinţat R.3 Pz. IAşI, în organica căruia a intrat şi Batalionul 2 Pază BACĂU. Comandant al batalionului, maior Floareş Vasile . Conform Ordinului M.A.I. nr. 0036620 din 15.04.1952, Brigada 2 Securitate BACĂU s-a desfiinţat. în acelaşi an, s-a înfiinţat Regimentul 6 securitate Tecuci, în organica căruia a intrat şi Batalionul 3 securitate TG.OCNA, mutat din garnizoana Iaşi. La data de 1 august 1951, Trupele de securitate aveau o structură care le permitea să-şi îndeplinească atribuţiunile, sarcinile şi ordinele M.A.I. Timp de peste un deceniu şi cu deosebire în perioada anilor 1949-1958 trupele de securitate au acţionat alături de organele de securitate şi miliţie, adesea în condiţii deosebit de grele şi cu pierderi de vieţi omeneşti împotriva unor grupări teroriste care semănau neîncredere şi nesiguranţă în noua putere, atacau sedii ale unor instituţii publice, jefuiau, schingiuiau şi asasinau oameni nevinovaţi, sechestrau persoane de la care apoi prin violenţă, căutau să obţină informaţii despre activitatea organelor de stat şi despre mişcarea trupelor în zonă. în anul 1954, Batalionul 3 Securitate Tg.Ocna a participat la acţiuni de căutare şi capturare a grupării autointitulată "Rezistenţa Naţională", din munţii Făgăraş condusă de teroristul Gavrilă Ogoreanu, care în ziua de 20.08.1954, au împuşcat mortal un soldat dintr-o unitate de securitate din Bucureşti

În acţiunea de scotocirea terenului împădurit, de pe versantul nordic al Munţilor Făgăraş, la data de 21.08.1954, Batalionul securitate TG.OCNA,a luat contact cu gruparea respectivă, reuşind să-l captureze rănit, în urma unor schimburi de focuri, pe teroristul "Ilioiu", care era cercetaşul grupării. În prima jumătate a anului 1955, Batalionul 33 Securitate Tg.Ocna, a participat la acţiunile desfăşurate de R.6 Sec., pentru descoperirea şi capturarea grupului terorist înarmat, format din 4 indivizi, condus de teroristul "Vasile Motrescu" ce acţiona în munţii Obcina Mare, judeţul Rădăuţi, care în dimineaţa de 18 ianuarie 1955, a împuşcat mortal trei ostaşi ai trupelor de securitate.

La începutul anului 1956, Batalionul 3 Securitate Tg.Ocna s-a desfiinţat. Marea majoritate a efectivelor, au fost distribuite altor unităţi de securitate din ţară. O mică parte din ofiţeri şi subofiţeri au fost trecuţi în rezervă. în luna iunie 1956, s-a desfiinţat şi Batalionul Pază BACĂU. Din acest batalion a rămas Compania Pază Radio Galbeni, care a fost subordonată unităţii de securitate Botoşani, până în anul 1957 când s-a reînfiinţat Batalionul Pază BACĂU, făcând parte din organica Regimentului 14 Pază Iaşi. La data de 1 septembrie 1959, Regimentul 14 pază IAŞI, s-a desfiinţat cu unităţile din subordine, mai puţin Batalionul de pază BACĂU, care în noiembrie 1959, a intrat în organica Brigăzii Pază Buzău. Rămâne în subordinele acestei brigăzi până în luna octombrie 1960, când a trecut în structura Brigăzii Pază Cluj. în anul 1962, Batalionul Pază BACĂU a ieşit din subordinele brigăzii Cluj şi a fost transformat în unitate Corp aparte, denumindu-se Batalionul 25 Pz. BACĂU. Comandanţi ai batalionului au fost cpt. Nejur Andrei, mr.Sârbu Iulian şi lt.col. Stănescu Gh. şi mr. Tăşală Petru. În primăvara anului 1964, prin Decret al Consiliului de Stat, au fost eliberaţi din închisori deţinuţii politici prin aceasta s-au făcut disponibile importante forţe ale trupelor de securitate, care asigurau paza penitenciarelor, coloniilor de muncă şi escortarea acestora la punctele de lucru. Din efectivele disponibile, au fost constituite 6 batalioane, între care şi Batalionul 13 Securitate la BACĂU, care în toamna anului 1968 a fost mutat în localitatea Fălticeni. Comandantul batalionului, lt.col. Sârbu Iulian. În anul 1967 potrivit Decretul 710 din 21 ianuarie trupele M.A.I. s-au împărţit în trupe de securitate şi trupe de pază. Batalionul 25 Pază BACĂU a rămas în componenţa trupelor de pază, cu companiile BACĂU, Galbeni, Iaşi, Burdujeni şi Săvineşti şi Centrul de instrucţie Botoşani, pentru instruirea militarilor în termen necesari subunităţilor subordonate. Comandant al batalionului a fost lt.col. Tăşală Petru. Conform Decretului 130 din 19.04.1971, ca urmare a fuziunii Consiliului Securităţii Statului cu Ministerul Afacerilor Interne, a avut loc şi contopirea celor două comandamente (C.T.S. şi C.T.Pz), revenindu-se la vechea denumire de Trupe de securitate. În acest context, Batalionului 25 Pază i s-a schimbat denumirea în "Batalionul 25 Securitate BACĂU", rămânând în continuare unitate Corp aparte subordonat direct Comandamentului Trupelor de Securitate, având în organică: 3 companii de securitate, 2 plutoane independente, plutonul transmisiuni, plutonul aprovizionare şi transport, Centrul de Instrucţie Botoşani s-a desfiinţat, iar efectivele au fost repartizate subunităţilor batalionului. La data respectivă, batalionul executa următoarele misiuni permanente pe raza judeţului BACĂU: paza şi apărarea Staţiei de Radio Galbeni, a întreprinderii de avioane BACĂU, paza şi escortarea deţinuţilor la punctele de lucru din secţia de deţinuţi Borzeşti; încorporarea şi instruirea recruţilor necesari unităţii pentru serviciu. După apariţia Decretului 130/1972, s-a renunţat la paza şi escortarea deţinuţilor la punctele de lucru şi au apărut misiuni noi ca: participarea la prevenirea, descoperirea şi neutralizarea oricăror acţiuni teroriste, participarea împreună cu miliţia la menţinerea ordinii şi liniştii publice, etc. Potrivit Legii nr.14/1972, privind organizarea apărării naţionale a ţării, batalionul 25 Securitate făcea parte integrantă din forţele armate şi în această calitate, avea misiunea să apere, alături de celelalte componente ale Sistemului Naţional de Apărare, independenţa şi suveranitatea naţională a patriei. În lunile iulie - septembrie 1972 şi 1973, conform hotărârii comandantului unităţii şi cu aprobarea comandantului trupelor de securitate, Batalionul cu un efectiv de peste 350 militari, a fost dislocat în tabăra de instrucţie, pe timp de vară la Nechit-judeţul Neamţ, unde militarii printr-un program adecvat, şi-au perfecţionat instrucţia de specialitate în teren frământat şi împădurit. Ca unitate Corp aparte, batalionul 25 Securitate BACĂU, a funcţionat până în toamna anului 1973, când conform ordinului Ministrului de Interne nr. 04137 din 01.09.1973, s-a înfiinţat Brigada 65 Securitate - trupe, cu reşedinţa în garnizoana BACĂU, având în structură 3 batalioane, între care şi batalionul 25 Securitate BACĂU. începând cu anul 1967 şi până în septembrie 1973, comandant al acestui batalion, a fost lt.col. Tăşală Petru. Brigada Securitate BACĂU, componentă a Sistemului Naţional de Apărare, în luna mai 1978, a participat la aplicaţia tactică operativă, condusă de M.St.M. şi D.O.M. din M.I., pe teritoriul judeţului BACĂU şi Neamţ. Concomitent cu executarea misiunilor specifice în caz de război, Brigada a concentrat şi constituit un batalion de securitate din rezervişti. Batalionul 25 Securitate în organica marii unităţi, a asigurat până în anul 1978, paza şi securitatea următoarelor obiective importante de pe teritoriul judeţului BACĂU: întreprinderea de avioane BACĂU, Staţia Radio Galbeni, Releul de televiziune LAPOŞ, Combinatul Chimic Borzeşti şi Rafinăria Dărmăneşti. Pe fondul recrudescenţei fenomenului infracţional, Ministerul de Interne a hotărât în luna octombrie 1978, crearea în subordinele C.T.S. a unor unităţi şi subunităţi, care împreună cu efectivele de miliţie, să participe cu precădere la misiuni de pază şi ordine, în unele oraşe şi municipii. Astfel, pe structura Batalionului de securitate BACĂU, s-a constituit "Batalionul 25 Securitate - Miliţie", având în subordine 3 companii de securitate-miliţie, între care compania 1-a în municipiul BACĂU, care împreună cu miliţia BACĂU executau misiuni de pază şi ordine. şi în domeniul feroviar, numărul infracţiunilor a crescut proporţional cu importanţa transporturilor. Astfel, în cadrul companiilor de securitate-miliţie, au fost constituite câte un pluton T.F., care participau la paza şi ordinea în gări şi triaje, la paza şi însoţirea trenurilor de marfă specializate. în această structură organizatorică, Brigada 65 Securitate BACĂU a funcţionat până în iulie-august 1984, când printr-o hotărâre arbitrară a Comandantului Suprem al forţelor armate, la propunerea generalului Ion Coman, a fost desfiinţată şi conform ordinului M.I. nr.I/05225 din 01.08.1984, referitor la aşa-zisă reorganizare a unor mari unităţi şi unităţi din C.T.S., s-a înfiinţat Unitatea Specială 16 Securitate - trupe în BACĂU ca Unitate Corp aparte, subordonată direct acestui comandament, având ca zonă de responsabilitate judeţele BACĂU, Neamţ şi Vaslui. Comandanţi ai Bg.Sec.BACĂU au fost lt.col. Tăşală Petru şi colonel Olteanu Vasile. În anul 1986, trupele de securitate, inclusiv Unitatea Specială Securitate-trupe BACĂU, au fost integrate în mod arbitrar în structura Departamentului Securităţii Statului, ceea ce a nemulţumit cadrele unităţii. Făcând parte din această structură, unităţii i s-au impus, în mod nejustificat restricţii de conlucrare între birouri şi compartimente, limitarea accesului în compartimentul statului major, interdicţii privind accesul în unitate a cadrelor din rezervă, inclusiv la festivităţile de depunere a jurământului de către tinerii încorporaţi. Ofiţerii de contrainformaţii militare şi-au intensificat activităţile de supraveghere şi urmărire a cadrelor şi personalului civil, de defăimare a unor realităţi din unitate, drept urmare unele cadre au fost schimbate din funcţii, mutate de la o subunitate la alta şi sancţionaţi fără discernământ de Consiliul politic al unităţii. Unii comandanţi de plutoane erau frecvent detaşaţi la unele unităţi din Bucureşti. Avansarea în grad la termen, a ofiţerilor de la gradul de căpitan la cel de maior şi locotenent colonel, nu s-a făcut la 23.08.1989. Toate acestea au creat suspiciuni şi nemulţumiri în rândul cadrelor şi a personalului civil din unitate. într-un asemenea climat s-a găsit personalul unităţii în decembrie 1989, la care s-a adăugat şi starea de oboseală acumulată pe timpul aplicării situaţiei de alarmare, la finele lunii octombrie odată cu pregătirea şi desfăşurarea Congresului al XIV-lea al P.C.R. în decembrie 1989, Unitatea de Securitate BACĂU, parte componentă a Sistemului Naţional de Apărare, era destinată ca, în cooperare cu alte forţe abilitate, să participe la îndeplinirea misiunilor de apărare a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a ţării. în după-amiaza zilei de 16 decembrie, s-a primit la unitate radiosemnalul pentru aplicarea situaţiei de alarmare nr.2. Declanşarea evenimentelor din decembrie 1989, au constituit un moment pe care U.Sp.S.BACĂU l-a abordat de pe poziţia unei forţe conştiente de rolul ei important în apărarea obiectivelor date în competenţă ca: I.AV.BACĂU, Staţia de Radio GALBENI, Rafinăria BORZEŞTI, Sistemul Hidroenergetic BICAZ, depozitele proprii de armament şi muniţii şi menţinerea ordinii publice în municipiul BACĂU etc. Ca urmare a dezinformării populaţiei prin postul naţional de televiziune, despre aşa-zisele acţiuni teroriste la diferite obiective păzite şi nepăzite, unitatea a continuat îndeplinirea misiunilor permanente, concomitent cu luarea în pază, începând cu 23.12.1989 a următoarelor obiective de pe teritoriul judeţului BACĂU: podul de cale ferată GHERĂIEŞTI, podul rutier {ERBĂNEŞTI, barajul microcentralei BACĂU 2, Staţia releu de televiziune SĂUCEŞTI, staţia de captarea apei GHERĂEŞTI, Staţiile de transformare c.f.r. GALBENI şi FĂRĂOANI, Tancul de amoniac de la Combinatul Chimic şi participarea la apărarea aeroportului BACĂU. în perioada 14-23.01.1990, unitatea a intervenit cu câte un pluton de intervenţie la restabilirea şi menţinerea ordinii publice la Fabrica de postav Buhuşi, la Fabrica de încălţăminte Partizanul şi la şcoala de reeducare minori Tg.Ocna. în după amiaza zilei de 22.12.1989, ca urmare a desfiinţării Departamentului Securităţii Statului, trupele de securitate, au intrat în structura M.Ap.N., sub diferite denumiri: trupe de infanterie, trupe de infanterie moto, trupe de apărare teritorială, trupe de pază şi ordine. În luna aprilie 1990, trupele de pază şi ordine au ieşit din subordinele M.Ap.N., inclusiv Batalionul de Pază şi Ordine Bacău şi au revenit în subordinea M.I. Comandant al unităţii de Pază şi Ordine Bacău a fost până la 01.04.1990, col. Tăşală Petru. Sub denumirea de trupe de pază şi ordine, Unitatea din BACĂU, a funcţionat până la 01.09.1990, când, prin ordinul M.I. nr. I / 05853, a luat fiinţă Brigada 16 Jandarmi BACĂU, având în organică 4 batalioane de jandarmi, din care 2 în BACĂU (B.37 şi 40 J.), compania A.L.A.T. şi 5 detaşamente de jandarmi în tot atâtea judeţe din Moldova. Conform acestui ordin, Brigada 16 Jandarmi, avea ca zonă de responsabilitate, judeţele: BACĂU, BOTOŞANI, SUCEAVA, NEAMŢ, VRANCEA şi GALAŢI. În zilele de 27-28.07.1991, Brigada Jandarmi BACĂU, în cooperare cu organele de poliţie BACĂU şi NEAMŢ, a participat la acţiunea „Războieni”, prilejuită de vizita preşedintelui României în judeţele BACĂU şi NEAMŢ, executând misiuni specifice de securitate şi pază. în lunile iulie şi august 1991, Brigada a participat la înlăturarea urmărilor calamităţilor naturale. Comandanţi ai Bg.J.BACĂU au fost Lt.col. Napa Florin şi Gl.de Bg. Cearapin Tudor. Brigada 16 jandarmi BACĂU,a funcţionat până la 25.09.1998, când conform ordinului nr.I / 01047, al M.I., a intrat în vigoare noul stat de organizare al Comandamentului de Jandarmi Teritorial şi a unităţilor din subordine. Ca urmare, Batalionul 40 Jandarmi BACĂU, s-a transformat în Comandament de jandarmi judeţean, iar Batalionul 37 Jandarmi a luat denumirea de Batalionul Jandarmi Mobil BACĂU. Comandanţii C.J.T. BACĂU au fost Gl.de Bg. Cearapin Tudor până în anul 1999 şi Gl.de Bg. Rugină Nicolaie până în anul 2005. Conform Ordinului M.A.I. nr. I/0550 din 01.07.2003, începând cu data de 28.07.2003, Batalionul Jandarmi Mobil BACĂU, s-a desfiinţat şi s-a constituit din această unitate, Gruparea Mobilă de Jandarmi în organica C.J.T. BACĂU, care execută misiuni de ordine publică în zona de responsabilitate a marii unităţi fiind condusă nemijlocit de adjunctul comandantului C.J.T. şi şef al acestei grupări colonel Dănilă Vasile. Comandantul Comandamentului de Jandarmi Judeţean BACĂU, colonel Enache Vasile, până în anul 2005. Conform Legii nr. 550/2004, privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române şi Ordinului M.A.I. nr. I / 0534 din 08.04.2005, începând cu data de 01.05.2005 Comandamentul de Jandarmi Judeţean BACĂU s-a transformat în Inspectoratul de Jandarmi Judeţean BACĂU, inspector şef fiind Gl.de Bg. Rugină Nicolaie. Recursul la istorie şi în particular la tradiţiile armei noastre ne permit în finalul acestor succinte date şi acţiuni, să facem câteva sublinieri mai importante. Jandarmeria judeţului BACĂU ca autentică componentă a sistemului militar de apărare, a participat la toate evenimentele cruciale care au avut loc în viaţa social-politică şi militară a poporului nostru, din cele mai îndepărtate timpuri şi până în zilele noastre. în aceste împrejurări, misiunea noastră nu a fost deloc uşoară, mai ales că am dorit să prezentăm în sinteză, într-o ordine cât mai cronologică, cele mai importante date despre existenţa acestei arme pe meleagurile băcăuane, a cărei istorii a fost nescrisă şi necunoscută până în prezent de generaţiile mai în vârstă sau mai tinere, datorită împrejurărilor vitrege prin care a trecut Jandarmeria după anul 1944, când la indicaţia Moscovei, presa PCR, a declanşat un puternic atac la adresa corpului de cadre. În ziarele "Scânteia" şi "România Liberă" frecvent apăreau articole care blamau activitatea acestei arme, iar unii ofiţeri superiori erau acuzaţi că au servit regimul mareşalului I. Antonescu şi etichetaţi ca legionari. Concomitent cu acţiunile de contestare şi denigrare a activităţii anterioare a Jandarmeriei, s-a declanşat procesul de epurare şi condamnare a unor cadre valoroase de ofiţeri şi subofiţeri. Reducerea drastică a efectivelor Jandarmeriei, într-o perioadă când convulsiile sociale, actele de sabotaj, specula, criminalitatea şi jafurile la drumul mare cunoşteau cote alarmante, s-a repercutat negativ asupra ordinii publice şi siguranţei naţionale. Cu toată criza pe care a traversat-o, Jandarmeria judeţului BACĂU şi-a îndeplinit atribuţiile şi misiunile care i-au fost încredinţate, indiferent de denumirile avute.Considerată ca armă de elită, activitatea Jandarmeriei a fost şi este de mare importanţă, atât în timp de pace, cât şi în timp de război, prin multitudinea misiunilor încredinţate şi înaltul profesionalism cu care au fost şi sunt îndeplinite. Jandarmeria Judeţului BACĂU, a fost şi este o instituţie publică cu o contribuţie memorabilă la menţinerea ordinii şi liniştii publice, fiind un garant al statului de drept şi nu un instrument de opresiune cum a fost catalogată într-o anumită perioadă de istorie. Dacă referitor la armată, au apărut multe lucrări, studii şi articole, despre jandarmerie s-a scris foarte puţin sau deloc, în comparaţie cu locul şi rolul pe care această instituţie l-a avut şi-l are în societatea românească.