La izbucnirea celui de-al doilea război mondial în Europa (septembrie 1939), România a adoptat măsuri de apărare, printre care şi mobilizarea Jandarmeriei, sub pretextul "Marilor Manevre Regale", începute la 1 septembrie. în toamna anului 1939, s-au desfăşurat alte 3 manevre, de data aceasta în Dobrogea, Banat şi Poarta Someşului. La aceste manevre Centrul Instrucţie nr.5 Jandarmi TG.OCNA, a participat cu un detaşament, format dintr-un ofiţer, 2 subofiţeri şi 48 trupă. Detaşamentul s-a deplasat în porturile CĂLĂRAŞI şi SILISTRA, pentru paza şi menţinerea ordinii pe timpul afluirii trupelor armatei. Conform ordinului special nr.5 al Marelui Stat Major şi al Ordinului Corpului de Jandarmi nr. 8749/1939, Centrul Instrucţie nr.5 Jandarmi TG.OCNA, a concentrat Batalionul 2 Jandarmi şi l-a dislocat în zona GHEORGHIENI, MIERCUREA CIUC şi DICIO-SÂNMARTIN (TÂRNĂVENI). Batalionul era organizat pe 3 companii de jandarmi şi o companie jandarmi mitraliere. Misiunile îndeplinite de această unitate au constat în: paza unor lucrări de artă de pe comunicaţii, paza aeroporturilor şi staţiilor de c.f., uzinelor de apă, conductelor de gaz aerian şi electricitate, oficii poştale şi telefoane; executarea de razii cu caracter general şi parţial în oraşe, pe străzi şi în localuri publice; identificarea femeilor de moravuri uşoare sosite din alte localităţi în zona Manevrelor; controlul caselor de toleranţă şi a localurilor de noapte, controlul circulaţiei şi măsuri de păstrarea secretului operaţiunilor. După atacul Cehoslovaciei, conform ordinului M.St.M., Jandarmeria a intrat în situaţie operativă şi s-au concentrat toate Centrele de Instrucţie. Centrul Instrucţie nr.5 Jandarmi TG.OCNA, a concentrat batalioanele 4 şi 5 Jandarmi şi un detaşament de pază la podul de la CERNAVODĂ.

La data de 21.03.1939, M.St.M. a ordonat ca efectivele de război concentrate să se desconcentreze, rămânând concentrate, batalioanele 4 şi 5 Jandarmi şi Detaşamentul de pază pod c.f. CERNAVODă. în conformitate cu Legea pentru organizarea Jandarmeriei rurale din 1939, s-a revenit la organizarea pe regimente, astfel că, Legiunea jandarmi BACĂU făcea parte din organica Regimentului 4 Jandarmi Prut (IAŞI). în urma atacării Poloniei de către armata germană, România a deschis frontiera de nord cu această ţară şi a permis populaţiei civile şi unităţilor militare să se refugieze în ţara noastră. Conform ordinului M.St.M. din septembrie 1939, "transferurile către zonele de internare a refugiaţilor se va face prin grija organelor Jandarmeriei".

Pentru rezolvarea acestei noi misiuni, pentru care Jandarmeria nu a fost pregătită, Centrul Instrucţie Jandarmi TG.OCNA, a mobilizat cu efective de război Batalionul 4 Jandarmi, organizat pe 5 companii din care una de mitraliere şi s-a deplasat în zona de primire a refugiaţilor, unde a asigurat măsurile de ordine şi poliţie în punctele de primire, triere şi dezarmarea unităţilor militare, transferul refugiaţilor din zona de primire în zonele de internare Focşani şi Bârlad, paza şi siguranţa acestora în noile zone, însoţirea trenurilor pe timpul evacuării în Oltenia şi Muntenia. La 23 septembrie 1939, zonele de internare pentru refugiaţii polonezi s-au desfiinţat, aceştia fiind transferaţi în Oltenia şi Muntenia. Pe data de 5 octombrie 1939, batalionul 4 Jandarmi, s-a înapoiat în garnizoana de reşedinţă TG.OCNA. În anul 1940 conform Ordinului 101 din 22.04., serviciul de ordine în teritoriu s-a extins organizându-se un comandament al Pazei teritoriului, cu reşedinţa la IAŞI, din care au făcut parte şi Legiunea de jandarmi BACĂU. Batalioanele 2,4 şi 5 jandarmi din centrul de Instrucţie nr.5 TG.OCNA şi Compania Jandarmi Pază petrolieră MOINEŞTI. M.St.M. prin ordinul nr. 11382/1940, a hotărât evacuarea din teritoriul cedat Ungariei Hortiste marile unităţi ale armatei şi toate forţele de jandarmi din aceste teritorii şi le-a trecut în subordinea Armatei I-a. între aceste forţe se aflau: Batalionul 2 jandarmi, dislocat în zona REGHIN, MIERCUREA NIRAJULUI, CÂMPIA TURZII şi Batalionul 5 Jandarmi dislocat în zona MIERCUREA CIUC, GHEORGHIENI. Ðn interiorul ţării situaţia a devenit din ce în ce mai tensionată ca urmare a începerii manifestărilor şi acţiunilor teroriste ale legionarilor. Ðn consecinţă, Jandarmeria în ultima parte a anului şi începutul anului 1941 a luat măsura de întărire a forţelor de ordine publică, atât în capitală cât şi în teritoriu. La sfârşitul lunii noiembrie 1940, pentru menţinerea ordinii în BUCUREŞTI, Centrul Instrucţie nr.5 Jandarmi TG.OCNA, a trimis un detaşament de 150 jandarmi. în anul 1940, Legiunea Jandarmi BACĂU a revenit în organica Regimentului 4 Jandarmi Prut din Inspectoratul Regional FOCŞANI şi avea în organică 8 secţii, 70 posturi de jandarmi, una patrulă moto şi compania 14 Poliţie, cu un efectiv total de 1126 oameni activi şi în rezervă. Conform ordinului de zi nr. 691/1942 al Inspectoratului General al Jandarmeriei, Centrul Instrucţie 5 Jandarmi, s-a numit Centrul Instrucţie nr.4 Jandarmi TG.OCNA. Alte momente cruciale, prin care misiunile Jandarmeriei judeţului BACĂU, s-au executat în cadrul Sistemului Naţional de Apărare, au fost şi participarea la lichidarea rebeliunii legionare şi la campaniile militare din Est şi Vest. Ðn zilele de 21-24 ianuarie 1941, a avut loc rebeliunea legionară. Odată cu declanşarea acesteia, Legiunea Jandarmi BACĂU cu secţiile şi posturile de jandarmi, au luat parte la restabilirea ordinii în oraşele judeţului unde aceasta a fost tulburată. Din ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei nr. 14420/1041, Centrul Instrucţie nr.4 Jandarmi TG.OCNA, a concentrat batalioanele 2,4 şi 5 jandarmi, care au participat la restabilirea ordinii în garnizoanele IAŞI, GALAŢI şi BRĂILA. Pe data de 12.02.1941, din ordinul Inspectoratului General al Jandarmeriei, Batalionul 4 Jandarmi a fost dislocat în garnizoana IAŞI, iar Batalionul 5 jandarmi în garnizoana BACĂU. Ambele batalioane au fost puse la dispoziţia Armatei a 4-a, pentru menţinerea ordinii publice în garnizoanele respective. La data de 20.02.1941, Compania Pază zona Petrolieră MOINEŞTI a trecut din organica Centrului Instrucţie 4 Jandarmi TG.OCNA în subordinea Legiunii Jandarmi BACĂU. La 10 aprilie 1941, Legiunea jandarmi BACĂU din ordin a concentrat 66% din efectivul pentru partea operativă a armatei, iar ulterior întregul efectiv, constituind Serviciul Pretoral şi Compania 14 Poliţie pentru Divizia 14 Infanterie. Centrul Instrucţie nr.4 Jandarmi, a concentrat şi completat efectivele de război, ale batalioanelor 2,4 şi 5 jandarmi. în vara anului 1944, atât înaintea declanşării războiului împotriva Uniunii Sovietice cât şi după, Legiunea jandarmi BACĂU, s-a confruntat cu amplificarea activităţii unor grupuri de paraşutişti sovietici, lansaţi pe teritoriul judeţului BACĂU. La data de 13/14 mai 1944, în apropierea comunei CAŞIN, au fost capturaţi şi nimiciţi mai mulţi paraşutişti, de către o patrulă formată din 3 subofiţeri de jandarmi. în ziua de 2 iulie 1944, sergentul major Niculiţă Grigore şef de patrulă la postul jandarmi DOFTEANA, împreună cu soldatul de jandarmi Andronache Ioan, au reuşit să prindă în pădurea "Bogata" 4 paraşutişti de la care au capturat: 3 pistoale mitralieră, 3 pistoale mici ruseşti, 1 aparat de radio emisie, 4 hărţi topografie şi mai multe bancnote ruseşti. în zilele de 15 şi 19 iulie 1944, sergentul major Duican Emil, comandantului plutonului de poliţie de la reşedinţa legiunii,împreună cu 12 jandarmi, în urmărirea întreprinsă au prins 5 paraşutişti, dintre care 2 în viaţă, restul de 3 împuşcaţi mortal în timpul luptei, de la care au capturat: 4 pistoale mitralieră, 5 pistoale automate, 3 grenade defensive, 70 de hărţi cu diferite regiuni, 2 paraşute, cartuşe pistol mitralieră, 1 aparat de radio emisie şi un pistol rachetă cu 7 rachete.

Pentru reuşita acţiunii au fost decoraţi: sergentul major Duican Emil cu medalia "Bărbăţie şi Credinţă" clasa II-a, cu spade, iar jandarmii cu medalia "Bărbăţie şi Credinţă "clasa III-a, cu spade. La 10.06.1941, conform ordinului Inspectoratului General al Jandarmeriei, cu 12 zile înainte de intrarea României în război, Legiunea Jandarmi BACĂU şi Centrul Instrucţie nr.4 Jandarmi, au avut concentrate toate efectivele înscrise în caietele de mobilizare. La data de 22.06.1941, Legiunea Jandarmi BACĂU, avea 10 secţii de jandarmi şi un efectiv de 697 oameni.

La începutul campaniei militare din Est, Jandarmeria din judeţul BACĂU a participat cu: Batalionul 2 jandarmi operativ TG.OCNA, cu un efectiv de 700 oameni, subordonat Armatei a 3-a până la 23.08.1944; Compania 14 Poliţie, cu un efectiv de 231 jandarmi, afectată Diviziei 14 Infanterie până la 11.11.1944 şi compania 215 Poliţie Z.I. subordonată Corpului 9 Armată, de la 10 aprilie 1943 până la 23.04.1944. Batalioanele 4 şi 5 jandarmi, au participat la menţinerea ordinii şi siguranţei în Transnistria, de la 12.11.1941, până la 11.06.1944.

Pe timpul realizării dispozitivului operativ al armatei, Legiunea jandarmi BACĂU, a asigurat din punct de vedere poliţienesc, afluirea unităţilor, organizând baraje de poliţie, posturi fixe şi mobile, întărirea măsurilor de ordine internă, contraatacarea acţiunilor paraşutiştilor şi supravegherea elementelor din opoziţie. După eliberarea Bucovinei de Nord, din ordinul comandantului Armatei a 4-a, la data de 16.07.1941, Batalionul 4 jandarmi TG.OCNA dislocat în garnizoana IAŞI a plecat în localitatea CERNĂUŢI, pentru menţinerea ordinii şi liniştii în această regiune. La 20 octombrie 1941, Legiunea Jandarmi BACĂU, executa paza a 27 lucrări de artă (poduri) de pe raza judeţului, cu 65 jandarmi, iar 11 gărzi de la poduri au fost dotate cu armament antiaerian. Compania Pază zonă Petrolieră MOINEŞTI, în anul 1941 a executat paza următoarelor obiective industriale: Rafinăria Steaua Română, Sondele MOINEŞTI, ZEMEŞ, PETECANI şi SOLONŢ, Rafinăria gazare, Gara MOINEŞTI; Uzina carboniferă COMĂNEŞTI şi minele de cărbuni RAFIRA, LIVADA, ASĂU, LAPOŞ şi Rampa PETROŞANI. După cucerirea teritoriului dintre NISTRU şi BUG, la data de 14.11.1941, s-a înfiinţat Inspectoratul Jandarmi TRANSNISTRIA cu reşedinţa la TIRASPOL cu 13 legiuni formate din 4 batalioane, între care şi batalioanele 4 şi 5 Jandarmi TG.OCNA. în plină desfăşurare a războiului, Legiunea Jandarmi BACĂU a mobilizat şi constituit la data de 12.12.1942, Compania 215 Poliţie Z.I., care în ziua de 27.03.1942, a plecat din BACĂU şi a fost pusă la dispoziţia Inspectoratului Jandarmi Chişinău, pentru menţinerea ordinii şi liniştii publice, precum şi pentru acţiuni de luptă împotriva paraşutiştilor sovietici. Atât pe timpul operaţiunilor ofensive spre Est, cât şi pe timpul retragerii Armatei 3-a, batalionul 2 Jandarmi operativ şi Compania 14 Poliţie, au executat în sprijinul armatei importante misiuni specifice, constând în: organizarea serviciului de poliţie pentru susţinerea unităţilor operative, razii, baraje de poliţie, escortări de prizonieri, paza punctelor de comandă, gărzi fixe şi mobile; controlul circulaţiei; lupta împotriva paraşutiştilor, partizanilor şi a grupărilor inamice în armate, rămase în spatele frontului; paza unor treceri peste cursurile de ape, constituirea de gărzi pentru însoţirea comandanţilor, participarea la acţiuni de luptă împreună cu unităţile armatei, etc. Conform ordinului Inspectoratului General al Jandarmeriei nr. 25 din 18 septembrie 1943, pe data de 1 octombrie 1943, a luat fiinţă în localul Centrului de Instrucţie nr.4 TG.OCNA, şcoala de subofiţeri Jandarmi care a purtat denumirea de şcoala subofiţeri jandarmi voluntari TG.OCNA. Partea sedentară a Centrului Instrucţie nr.4, a continuat să funcţioneze ca organ de mobilizare al tuturor sarcinilor de mobilizare existente asupra centrului. în această calitate, Centrul Instrucţie nr.4 P.S. a funcţionat independent de şcoală, sub denumirea de "Centrul Instrucţie nr.4 TG.OCNA P.S." Un număr de 456 candidaţi la examenul de admitere în şcolile de subofiţeri voluntari, ţinut la reşedinţa Inspectoratului de jandarmi Iaşi, între 1-10.10.1943, au fost repartizaţi şcolii subofiţeri jandarmi voluntari TG.OCNA. şcoala a fost organizată pe 3 companii de elevi şi o companie depozite (gospodărie). Comandantul şcolii a fost colonelul Andreescu Constantin. La data de 30 martie 1944, şcoala s-a evacuat cu tot efectivul, pe jos, în localitatea GĂIEŞTI, judeţul Dâmboviţa, unde a funcţionat până la desfiinţare (26.12.1944). Prin Ordinul Circular General nr. 1 al Inspectoratului General al Jandarmeriei din 15.04.1944, a făcut cunoscut formaţiunilor teritoriale, ca începând cu data de 15.04.1944, Şcoala Subofiţeri Jandarmi Voluntari Tg.Ocna şi Compania Jandarmi Voluntari Focşani s-au mutat şi funcţionează la Găieşti, în localul Centrului de Instrucţie Jandarmi. Pe aceeaşi dată, Compania Jandarmi Voluntari Focşani a intrat în compunerea Şcolii Subofiţeri Jandarmi Tg.Ocna ca a 5 companie. Şcoala Subofiţeri Jandarmi Voluntari Tg.Ocna, astfel contopită, va purta în viitor denumirea de "Şcoala Subofiţeri Jandarmi Voluntari Tg.Ocna " la Găieşti. In primăvara anului 1944, în condiţiile retragerii armatelor române şi germane, sub presiunea puternică a trupelor sovietice , la 18.04.1944, Inspectoratul jandarmi TRANSNISTRIA, din ordin s-a retras în interior şi a intrat în compunerea Centrului de Instrucţie 4 TG.OCNA, unde au fost constituite 5 batalioane de jandarmi (501-505). Tot în compunerea Centrului de Instrucţie nr.4 au intrat şi Legiunea mobilă nr.6 ODESA şi Compania 86 poliţie. Mutarea războiului pe teritoriul României a impus, în mod firesc, şi redislocări la nivelul unor unităţi de jandarmi. Astfel, sub pretextul asigurării ordinii şi siguranţei statului în BUCUREŞTI, au fost aduse unităţi de jandarmi din ţară, între care: Batalioanele 501-505, cu un efectiv de peste 3300 de jandarmi şi dislocate pe companii în comunele de pe linia de centură a Capitalei; Centru Instrucţie nr.4 Jandarmi TG.OCNA, care a fost pus la dispoziţia Comandamentului Militar al Capitalei şi şcoala Subofiţeri Jandarmi Voluntari TG.OCNA, în rezerva Inspectoratului General al Jandarmeriei. Aceste unităţi de jandarmi, cât şi celelalte dislocate în capitală, au acţionat în perioada 23-31.08.1944, în toate punctele fierbinţi pentru apărarea capitalei, pentru paza şi apărarea unor obiective importante româneşti, la atacul şi cucerirea a peste 50 obiective ocupate de nemţi, la închiderea şi blocarea principalelor direcţii de acces din zona exterioară a capitalei. Conform Ordinului nr. 107 din 17 ianuarie 1944 al Inspectoratului General al Jandarmeriei, "evacuarea formaţiunilor teritoriale de jandarmi se va face la ordin : toată operaţiunea de pregătire în vederea evacuării, să se facă în cele mai mici amănunte, păstrându-se secretul cel mai desăvârşit. Ultimele elemente, în caz de evacuare ce părăsesc teritoriul rural, sunt jandarmi". La data de 22.08.1944, situaţia numerică a formaţiunilor şi efectivelor Legiunii Jandarmi BACĂU pentru evacuare, era următoarea: 11 secţii şi 68 posturi de jandarmi, cu un efectiv de 3 ofiţeri, 123 subofiţeri şi 409 jandarmi trupă, în total 535 oameni. Din cauza presiunilor puternice ale inamicului pe teritoriul Moldovei, în ziua de 22.08.1944, Legiunea de jandarmi BACĂU, a primit ordin de evacuare. Astfel, în ziua de 23.08.1944, legiunea Jandarmi BACĂU şi Compania Pază zonă Petrolieră MOINEŞTI, au plecat cu întregul efectiv, în coloane separate, pe jos, urmate de convoaiele de căruţe, pe itinerarul : ONEŞTI, ADJUD, FOCŞANI, comuna FIERBINŢI, judeţul ILFOV punct de regrupare a Inspectoratului de Jandarmi IAŞI. în comuna ONEŞTI, coloanele şi convoaiele, au fost ajunse de trupele sovietice. O parte din jandarmi au fost dezarmaţi, unii luaţi prizonieri, cei mai mulţi au scăpat cu fuga şi au continuat deplasarea, de astă dată, pe căi lăturalnice ajungând în comuna FIERBINŢI, de unde la 25.08.1944 s-a deplasat în comuna BABA ANA, judeţul Buzău. Valoarea pierderilor suferite în armament, muniţii, materiale, subzistenţe şi animale (22 cai luaţi de ruşi) a fost estimată la suma de peste 106.525.000 lei. Din comuna Baba Ana, Legiunea Jandarmi s-a deplasat în zona MIZIL, de unde s-a îmbarcat într-un tren special şi la data de 10/11.10.1944 s-a înapoiat în garnizoana BACĂU cu un efectiv de 3 ofiţeri, 89 subofiţeri şi 143 trupă. Până la 14.10.1944 s-au recuperat 1 ofiţer, 35 subofiţeri şi 36 trupă. Total 307 oameni. în perioada 14-22.10.1944 s-au mai prezentat din diferite poziţii (dispăruţi, dezertori), 55 subofiţeri şi 96 trupă. Total: 4 ofiţeri, 179 subofiţeri şi 175 trupă. Comandantul Legiunii Jandarmi BACĂU, lt.col. Mircea Ioan. După executarea loviturii de stat din după amiaza zilei de 23.08.1944, unităţile de jandarmi dislocate în capitală şi împrejurimi, au acţionat în subordinele comandanţilor unităţilor armatei, trecând la organizarea apărării, concomitent cu acţiunile de dezarmare şi capturare a Comandamentelor şi unităţilor germane aflate în capitală şi împrejurimi. După declararea stării de război cu Germania s-a trecut la luptă contra tuturor elementelor inamice răspândite pe întreg teritoriul ţării, până la eliberarea sa la 31.08.1944. Noul Inspector General al Jandarmeriei, generalul Constantin Anton a transmis unităţilor de jandarmi ordinul de luptă nr. 43629/23.08.1944, în care se arată: "formaţiunile de jandarmi teritoriale, între care şi Legiunea Jandarmi BACĂU cu secţiile şi posturile de Jandarmi sunt în stare de alarmă, cu misiunea de a riposta prin luptă în caz de atac din partea trupelor germane". In conformitate cu acest ordin, Jandarmeria Judeţului BACĂU ca parte integrantă a Sistemului Naţional de Apărare, a trecut la executarea misiunilor ordonate, independent şi de cele mai multe ori în cooperare cu unităţile armatei în condiţiile noii situaţii operative. Formaţiunile de intervenţie, între care : Batalionul 5 Jandarmi, şcoala subofiţeri jandarmi voluntari TG.OCNA, Legiunea mobilă nr.6 ODESA şi compania 86 poliţie să fie gata de luptă şi se pun la dispoziţia unităţilor armatei luptând împreună cu ele. Pentru armata de operaţii, Inspectoratul general al Jandarmeriei, a pus la dispoziţia Armatei a 4-a, batalionul 4 jandarmi TG.OCNA, cu un efectiv de 714 oameni. La operaţiile militare contra Germaniei fasciste, începând cu data de 28.08.1944 şi până la 11.11.1944, din Legiunea Jandarmi BACĂU au participat 33 jandarmi; Batalionul 502 Jandarmi cu un efectiv de 477 oameni şi compania 14 Poliţie cu un efectiv de 187 jandarmi. Până la 09.05.1945, au participat 15 jandarmi din Legiunea jandarmi BACĂU, din care 1 ofiţer, 4 subofiţeri şi 10 trupă, care au fost decoraţi cu medalia VICTORIA. Ca o primă măsură luată de Legiunea Jandarmi BACĂU după eliberarea teritoriului judeţului, a fost strângerea armamentului şi muniţiei rămase pe câmpul de luptă sau confiscate de la diferiţi cetăţeni. Numai în lunile septembrie şi octombrie 1944, au fost adunate următoarele cantităţi: 7 piese tun, 2496 arme militare, 30 mitraliere, 303 puşti mitralieră, 85 pistoale şi revolvere, un brand, 749 obuze brand, 304 grenade şi 79 focoase, 212 proiectile diferite, 66 bombe avion, 958379 cartuşe armă, 388 cartuşe pistol, 14 arme vânătoare şi 3 autocamioane. în această perioadă au fost prinşi de către jandarmii legiunii pe raza judeţului un număr de 106 ostaşi germani şi 12 ostaşi unguri. După ce au fost lichidate puternicele forţe germane din capitală, unităţile militare ale armatei, au continuat luptele în exterior. Ca urmare, pentru menţinerea ordinii în Capitală, din ordinul M.St.M., la 27.08.1944, s-a constituit "Detaşamentul de pază a Capitalei, colonel Zattoviceanu". în subordinele acestui detaşament au acţionat şi batalioanele 501-505, fiecare acţionând în câte un sector al capitalei. Batalionul 2 jandarmi operativ retras de pe front, între 24-27.08.1944 a ajuns la URZICENI, a apărat nodul de c.f. , a dezarmat grupuri de ofiţeri din regimentul 516 Transmisiuni şi o subunitate germană. Au fost luaţi prizonieri 121 ofiţeri, 255 subofiţeri şi 724 soldaţi germani. Ajuns în BUCUREŞTI, conform ordinului M.St.M., a trecut la dispoziţia Inspectoratului General al Jandarmeriei, asigurând paza convoaielor care făceau aprovizionarea Capitalei, şi sprijinind poliţia în urmărirea şi capturarea infractorilor şi criminalilor. Până la terminarea războiului, pierderile în efective ale batalionului s-au cifrat la peste 250 jandarmi morţi, dispăruşi şi luaţi prizonieri de trupele sovietice. Comandanţii Batalionului 2 Jandarmi operativ au fost : Lt.col. Braia Gheorghe între anii 1941-1943 şi lt.col. Metz Gheorghe din decembrie 1943 până în decembrie 1944. Un obiectiv important al forţelor sovietice de ocupaţie, a fost subordonarea şi controlul direct sau indirect al instituţiilor statale care erau abilitate să apere independenţa, suveranitatea şi ordinea în societate, între care şi jandarmeria. După ce s-au finalizat măsurile prin care armata de interior a fost redusă la efective simbolice, Comisia Aliată de Control (sovietică) a declanşat acţiunile de reducere în mod arbitrar a efectivelor jandarmeriei. La data de 25.12.1944 Legiunea de Jandarmi Bacău avea în organică 9 secţii de jandarmi : Comăneşti, Gârlele , Găzărie, Bogdăneşti, Oneşti, Tescani, Valea Rea, Traian, Parincea, Gioseni şi un număr de 55 posturi. Din Jandarmeria judeţului BACĂU începând cu data de 26.12.1944, au fost desfiinţate următoarele unităţi şi subunităţi de poliţie: Batalionul 2 Jandarmi operativ TG.OCNA, Batalioanele 501-505 Jandarmi; Compania Poliţie Z.I.215, Compania Pază Zonă Petrolieră MOINEŞTI; 6 secţii de jandarmi : Bogdăneşti, Gârleni, Gârlele , Găzărie, Gioseni, Traian, Valea Rea şi 35 posturi. Au rămas în continuare, conform hotărârii Comisiei Aliate de Control, formaţiunile operative aflate pe front : Batalionul 4 operativ, afectat pe lângă Armata I cu un efectiv de 22 ofiţeri, 25 subofiţeri şi 667 trupă; Compania 14 Poliţie afectată pe lângă Divizia 14 Infanterie cu un efectiv de 6 ofiţeri, 10 subofiţeri şi 171 trupă. Aceste drastice reduceri de efective, au avut un efect negativ asupra stării de menţinere a ordinii şi siguranţei publice din judeţ, în condiţiile în care starea infracţională a cunoscut o recrudescenţă alarmantă. Cu toate reducerile de efective, Jandarmeria Legiunii BACĂU şi-a făcut pe deplin datoria. În perioada 6-9 aprilie 1945, secţia Jandarmi COMĂNEŞTI a executat o razie generală, cu scopul de a descoperi şi captura ostaşii germani rămaşi după 23 august 1944, a identifica cetăţenii care deţineau armament şi muniţii şi să prindă dezertori nesupuşi la mobilizare. Pentru această razie au fost puşi la dispoziţia secţiei, 40 de ostaşi din B.V.M.TG.OCNA, plus efectivele posturilor şi poliţiei din zonă. Rezultatul raziei a constat în faptul că au fost capturaţi 5 ostaşi germani, o armă Stayer, 2 pistoale mitralieră şi au fost prinşi 2 dezertori din Divizia "Tudor Vladimirescu". În dimineaţa zilei de 30.04.1946 comandantul secţiei Jandarmi PARINCEA, cu jandarmi din subordine şi însoţit de câţiva vânători civili, au întreprins o urmărire pentru prinderea unor prizonieri germani care se ascundea în pădurea de pe teritoriul postului de jandarmi RĂCĂTĂU. La ora 6 dimineaţa, luând contact cu ostaşii germani în pădurea BRUSTUROASA, la somaţiile făcute de jandarmi, aceştia nu s-au predat, deschizând foc asupra lor. Jandarmii au ripostat cu foc şi au rănit uşor pe plutonierul Herman Ott, după care s-a predat, iar căpitanul Helmet Lamke s-a sinucis cu un glonţ de armă ZB. În ziua de 01.05.1946 a fost prins soldatul german Anton Flok şi soldatul ungur Fodor Francisk, iar în luna octombrie 1946, a fost prins în comuna Dărmăneşti plutonierul german Fritz Caiser şi împreună cu plutonierul Herman Ott, au fost predaţi Lagărului de prizionieri Focşani. În perioada 23.08.1944 - 15.09.1945, au fost prinşi pe teritoriul judeţului Bacău, un număr de 192 prizonieri germani şi unguri evadaţi din diferite lagăre. Căpitanul Făsie Nicolae, comandantul Legiunii Jandarmi BACĂU, împreună cu 4 subofiţeri şi 2 caporali jandarmi, au reuşit să descopere şi să aresteze pe autorii atentatului de c.f. din noaptea de 16/17 aprilie 1947, între staţiile ITEŞTI şi BACĂU, care s-a soldat cu 2 morţi şi 5 răniţi. După o muncă intensă timp de o lună şi jumătate, 17 subofiţeri şi un gradat, conduşi de căpitanul Făsie Nicolae, au reuşit să captureze o bandă de 15 indivizi, condusă de banditul Nicolae Gosov, care opera în regiunea Răcăciuni, Fărăoani, Valea Rea, Helegiu, Râpile, Gropile şi Brătila din judeţul BACĂU. Banda a avut la activ un dublu asasinat, tâlhării la drumul mare şi jefuirea Băncii Populare din comuna Helegiu. În primăvara anului 1945, s-a introdus aparatul politic, în toate unităţile şi formaţiunile de jandarmi, începând de sus în jos, până la companie inclusiv, s-a introdus funcţia de "ajutor al comandantului pentru lucru cultural şi educativ",ulterior au devenit "comandanţi secunzi pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă". Comandantul secund al Legiunii de Jandarmi BACĂU în luna noiembrie 1945 a fost Lt. Sărăcuţu Emil. Comandantul Legiunii Jandarmi BACĂU, maiorul N. Beşliu, prin ordinul nr. 16075 din 14.11.1945, a adus la cunoştinţa secţiilor şi posturilor de jandarmi că "odată cu înfiinţarea Aparatului de Educaţie, Cultură şi propagandă în Jandarmerie în scopul democratizării Jandarmeriei, fiecare jandarm ofiţer, subofiţer sau ostaş, va trebui să se încadreze în linia de conduită cerută de acest aparat". După Conferinţa Naţională a P.C.R. din octombrie 1945, s-au produs noi modificări în organizarea unităţilor şi formaţiunilor de jandarmi şi redistribuirea acestora, "impuse de necesitatea asigurării îndeplinirii noilor misiuni încredinţate de guvernul muncitoresc - ţărănesc unităţilor militare din Ministerul Afacerilor Interne" printre acestea s-a înscris şi crearea primelor 16 plutoane de intervenţie la Legiunile de Jandarmi din Moldova, între care, plutonul 2 în organica Legiunii de Jandarmi Bacău cu un efectiv de 47 jandarmi având misiunea de a participa la "lupta pentru lichidarea activităţilor duşmănoase a unor elemente infractoare înarmate, care s-au ascuns în munţi şi nu numai, constituite în bande care jefuiau şi terorizau oamenii cinstiţi". Ulterior, prin Ordinul Inspectorului General al Jandarmeriei nr. 105421 din 02 februarie 1946, aceste plutoane s-au desfiinţat, iar efectivele lor au fost distribuite legiunilor pe raza cărora au acţionat. Efectivele plutonului 2 au fost folosite pentru înfiinţarea de noi posturi de jandarmi pe teritoriul judeţului Bacău. În anii 1945 – 1947, legiunea Jandarmi Bacău, şi-a adus un aport important la îndeplinirea unor misiuni precum : asigurarea ordinii şi liniştii pe timpul înfăptuirii reformei agrare ; la acţiunea de colectare a cerealelor de la locuitorii care deţineau cantităţi în plus peste nevoile lor; la împiedicarea evaziunii clandestine a cerealelor şi sancţionarea celor care transportau cereale, făină sau produse raţionalizate sau dirijate conform D.L. nr. 726 / 1946; la controlul speculanţilor care fabricau clandestin şi puneau în vânzare la suprapreţ produse fabricate din făină albă (pâine, cornuri, covrigi, etc.); la împiedicarea deplasării locuitorilor înfometaţi din judeţ în alte judeţe din Muntenia, Oltenia şi Banat; la asigurarea ordinii şi liniştii în campania electorală şi paza secţiilor de votare la alegerile din luna noiembrie 1946, cu un efectiv de 470 jandarmi activi şi concentraţi; la sprijinirea eforturilor depuse de organele administrative locale pentru îndeplinirea planului de însămânţări din primăvara anului 1947 şi la supravegherea desfăşurării lucrărilor de treieriş,scop în care, în fiecare "delegaţiune de treier", a intrat câte 1 - 2 subofiţeri de jandarmi. Îndeplinirea acestor dificile şi multiple misiuni s-au realizat în condiţiile unor frecvente modificări în structura organizatorică a legiunii de Jandarmi Bacău. Astfel, în perioada 26.12.1944 - 23.01.1949, au avut loc nu mai puţin de 18 modificări în efectivele legiunii. Ca urmare, la data de 01.03.1945, legiunea dispunea de 201 oameni, fixându-i-se ca în dotare să rămână doar 201 arme şi 50 cartuşe de fiecare armă. Nu s-a aprobat nici un pistol, pistol mitralieră sau puşcă mitralieră. La 25.06.1945 efectivul i-a fost micşorat la 135 oameni. Prin măsurile drastice de reducerea efectivelor Jandarmeriei şi datorită creşterii alarmante a criminalităţii şi banditismului, menţinerea ordinii şi siguranţei publice erau greu de stăpânit cu efectivele rămase după data de 26.12.1944 li ulterior, fapt ce a determinat autorităţile centrale române să intervină pe lângă Comisia Aliată de Control, să stopeze reducerea efectivelor şi să aprobe creşterea numărului de jandarmi. Ca urmare a acestui demers, Inspectoratul General al Jandarmeriei prin ordinul nr. 1005 din 27 mai 1947, a adus la cunoştinţa Inspectoratului Jandarmi Iaşi că potrivit hotărârii Ministerului de Interne şi aprobării Comisiei Aliate de Control, pe data de 1 iunie 1947 se va înfiinţa în garnizoana Tg.Ocna, în cazarma fostului Centru de Instrucţie nr.4, Batalionul 2 jandarmi, care va face parte din structura organizatorică a acestui inspectorat. Batalionul a fost format dintr-un grup de comandă, 3 companii x 3 plutoane, fiecare pluton având 4 grupe a 10 oameni. Efectivele batalionului la data înfiinţării erau de : 16 ofiţeri, 90 subofiţeri şi 294 trupă, în total 400 de oameni. Realizarea încadrării cu efective s-a făcut prin mutarea acestora din alte Inspectorate de Jandarmi. în luna noiembrie 1947, efectivele batalionului s-au majorat după cum urmează: la ofiţeri de la 16 la 31; la subofiţeri de la 90 la 119 şi la trupă de la 294 la 486, în total 637 oameni. Comandantul batalionului la înfiinţare a fost lt. colonel Darie Constantin, iar comandant secund pentru E.G.P., cpt. Ababei Simion. Conform ordinului Inspectoratului General al Jandarmeriei nr. 1048 din 18 martie 1948, batalionul 2 jandarmi Tg.Ocna s-a transformat şi a acţionat ca unitate Corp aparte, ieşind din subordinele Inspectoratului de Jandarmi Iaşi. La data de 3 iulie 1947, Inspectoratul general al Jandarmeriei prin ordinul nr. 1011, a făcut cunoscut Inspectoratului de Jandarmi Iaşi că, Comisia Aliată de Control a aprobat majorarea efectivelor şi încorporarea pentru realizarea operaţiunii de majorare şi completarea deficitelor a 5000 de recruţi ctg.1947. în vederea instruirii recruţilor s-au înfiinţat începând cu data de 15 iulie, 9 batalioane de jandarmi recruţi între care şi Batalionul Recruţi Tg.Ocna. Batalionul recruţi a fost organizat pe companii, plutoane, grupe şi un grup de comandă. Personalul ce a încadrat Batalionul de recruţi a fost de : 10 ofiţeri, 24 subofiţeri, 36 elevi sergenţi majori din şcoala Agenţi de poliţie Iaşi, 6 trupă ctg.1946 şi 324 recruţi. încorporarea recruţilor s-a făcut pe data de 1 august 1947. Batalionul de recruţi a intrat în subordinele Inspectoratului de jandarmi Iaşi. La terminarea perioadei de instrucţie, recruţii au fost vărsaţi formaţiunilor de jandarmi, pentru completarea efectivelor deficitare. în această perioadă şi efectivele Legiunii Jandarmi BACĂU s-au majorat de la 442 oameni în luna iunie 1946, la 480 oameni în luna iulie 1947 (10 ofiţeri, 307 subofiţeri şi 163 trupă). Inspectoratul General al Jandarmeriei a aprobat înfiinţarea următoarelor posturi de jandarmi în Legiunea Jandarmi BACĂU: LUNCA, BRĂTILA, BÎRSĂNEŞTI, BERZUNŢI, HORGEŞTI, HEMEIUŞI, SCHITU FRUMOASA, BUZDUGAN, SOLONŢ, GOIOASA şi ASĂU.