Sub aspectul dezvoltării industriale, judeţul Bacău se situează între primele 5 judeţe, realizând cca. 4% din producţia totală a României, numărându-se printre principalii producători din ţară la producţia de cauciuc sintetic, acid sulfuric, cherestea, hârtie, sodă caustică, îngrăşăminte chimice, benzine, motorine, păcură, ţesături de lână şi tip lână.

În exploatarea petrolului cele mai importante centre de extracţie sunt în zonele Moineşti, Comăneşti, Zemeş, Solonţ, Dofteana, Dărmăneşti, Balcani, Valea Slănicului, Valea Oituzului, Mănăstirea Caşin, Huruieşti ş.a. în acest domeniu în judeţul Bacău funcţionează unităţi economice puternice, de tradiţie, având un înalt potenţial tehnic şi profesional cum sunt: S.C. Foraje Sonde S.A. Zemeş, fondată în anul 1950, S.C. Foresco S.A. Tg. Ocna, creată în anul 1952, a realizat lucrări de foraj complex şi complet şi a pus în exploatare puţuri de medie şi mare adâncime, S.C. Foraj Sonde S.A. Comăneşti, înfiinţată în anul 1979, specializată în forajul sondelor de cercetare geologică, exploatare şi injecţie pentru ţiţei şi gaze, ape termale şi mineralizate, precum şi lucrări de construcţii montaj, construcţii drumuri etc. Perspectiva creşterii producţiei de ţiţei şi gaze naturale în judeţul Bacău este condiţionată de orientarea către forajul de mare adâncime, alocarea de resurse financiare pentru investiţii masive pentru cercetare şi exploatare.

Industria cărbunelui, reprezentată în judeţul Bacău de Exploatarea Minieră Comăneşti, are o veche tradiţie, cărbunele de bună calitate rezultat din acest bazin fiind apreciat în utilizarea în cadrul centralelor electrice şi de termoficare.
Extracţia sării este o activitate cunoscută în judeţul Bacău încă de la începutul secolului al XVI-lea. Exploatarea acestei bogăţii naturale în cadrul Saline Tg. Ocna a cunoscutde-a lungul anilor o continuă perfecţionare a tehnologiilor de extracţie şi preparare. Industria prelucrătoare deţine ponderea cea mai ridicată, şi are ca principale componente: industria de prelucrare a petrolului, industria chimică, industria alimentară, prelucrarea lemnului, celulozei şi hârtiei, industria uşoară, construcţia de maşini, producere de energie electrică şi termică.

Prelucrarea ţiţeiului este una din ramurile de bază ale industriei judeţului Bacău, reprezentată prin cele două mari mari rafinării amplasate în localităţile Oneşti şi respectiv Dărmăneşti. S.C. Rafo S.A. Oneşti este una din cele mai mari rafinării din România, a fost fondată în anul 1956 şi este membră a societăţii de tip holding S.C. Rafirom S.A. Bucureşti. Produce şi comercializează: benzine, motorine, păcură, propan, propilenă, benzen, toluen, sulf de petrol, cocs de petrol şi altele. Rafinăria Dărmăneşti a fost înfiinţată în anul 1949, fiind prima unitate de prelucrare a ţiţeiului construită în perioada postbelică. S-a dezvoltat şi s-a modernizat în mai multe etape. în petrochimia românească, Rafinăria Dărmăneşti ocupă un loc special fiind producător unic al cocsului acicular, deoarece România este singura ţară din centrul şi estul Europei care realizează acest tip de cocs, de importanţă deosebită pentru industria metalurgică. Industria chimică a judeţului Bacău deţine o pondere şi o importanţă deosebite în cadrul acestei ramuri din industria României datorită unităţilor din marea platformă petrochimică Borzeşti-Oneşti şi Combinatului de îngrăşăminte chimice Bacău (astăzi S.C. Sofert S.A. Bacău). La Combinatul chimic Borzeşti prima instalaţie de electroliză a clorurii de sodiu a fost pusă în funcţiune în anul 1960, având ca materie primă sarea extrasă din bogatele zăcăminte situate în apropiere, în oraşul Tg. Ocna. Combinatul Petrochimic Borzeşti se divizează în trei societăţi comerciale independente, sub denumirile: Carom S.A. Oneşti, Rafo S.A. Oneşti şi Chimcomplex S.A. Borzeşti. S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti are în activitatea de bază fabricarea şi comercializarea grupelor de produse clorosodice, cloruri anorganice, mase plastice, solvenţi cloruraţi, intermediari pentru diferite sinteze organice, alchilamine, intermediari pentru detergenţi, pesticide, produse siliconice. Societatea Carom S.A. Oneşti este unicul producător din ţară de cauciuc sintetic şi metil-terţiar-butil-eter. în afară de acestea în profil de fabricaţie se mai află şi alte sortimente de polistiren, fenoli, acetone, benzine ecologice. S.C. Sofert S.A. Bacău a luat fiinţă în anul 1990 prin reorganizarea Combinatului de îngrăşăminte chimice Bacău, unitate ale cărei prime instalaţii au fost puse în funcţiune în anul 1978. Produce şi livrează pentru beneficiari din ţară şi pentru export: amoniac, uree, D.A.P., acid sulfuric, florură de aluminiu, criolit, tetrafluoraluminat de potasiu, oxigen, sulfat de aluminiu, fosfat dicalcic etc.
Industria alimentară a judeţului Bacău are ca reprezentant de frunte holdingul Agricola Interntional, societate mixtă româno-germană, care a luat fiinţă în anul 1992 prin preluarea în locaţie de gestiune a S.C.: Avicola, Carbac, Suinprod, Combac şi Aicbac, mari unităţi economice cu profil de industrie alimentară. Partenerul german este grupul Moksel, unul dintre cei mai mari producători de carne din Germania şi Piaţa Comună.
Exploatarea şi valorificarea masei lemnoase constituie o ramură însemnată a economiei judeţului, lemnul fiind o însemnată resursă a acestei unităţi administrative. S.C. Diana Forest S.A. este principalul exportator al masei lemnoase, în centrele de sortare şi preindustrializare se realizează materia primă necesară fabricilor de mobilă, de stratificate şi hârtie, iar în fabrici se prelucrează buştenii în cherestea, parchetul clasic, uşi ferestre ş.a. S.C. Elbac S.A. Bacău, fostul combinat de prelucrare a lemnului, este una din unităţile reprezentative ale industriei prelucrării lemnului din judeţ. S.C. Comprec S.A. Comăneşti este un alt reprezentant al industriei prelucrării lemnului din judeţ.
Industria textilă şi de confecţii are o pondere însemnată atât în industria judeţului cât şi în asamblul acestei ramuri pe ţară. Este reprezentată la nivelul judeţului de trei mari societăţi: S.C. Stofe Buhuşi, S.C. Pobac Bacău şi S.C. Asco Bacău, dar şi de sectorul particular.
Ramura celulozei şi hârtiei, reprezentată de S.C. Letea S.A. Bacău este unul dintre cele mai importante obiective ale judeţului care realizează un grad înalt de valorificare a resurselor de lemn. Având o tradiţie de peste 110 ani, renumele acestei firme în ţară şi peste hotare se leagă nu numai de mărimea sa, dar şi de calitatea produselor fabricate: celuloză, hârtie, cartoane, confecţii de hârtie şi drojdie furajeră.
Industria constructoare de maşini a judeţului a cunoscut un declin considerabil în perioada 1989-1994, determinat în special de insuficienţa resurselor de investiţii pentru reprofilarea, retehnologizarea şi modernizarea capacităţilor. Principalii agenţi economici ai judeţului în domeniu: S.C. Maşini Unelte S.A., S.C. Robinete Industriale S.A., S.C. Aerostar S.A., S.C. Subex S.A., S.C. Perom S.A., S.C. Uton S.A. manifestă certe preocupări pentru reînoirea tehnologiilor şi modernizarea capacităţilor. în producţia energiei electrice, judeţul Bacău ocupă un loc important în economia ţării. Cel mai mare producător de energie electrică a judeţului este Filiala Electrocentrale Borzeşti. De la punerea în funcţiune a primului grup de 25 MW în anul 1956, termocentrala Borzeşti a cunoscut de-a lungul celor cinci decenii de existenţă dezvoltări succesive, ajungând în prezent ca termocentralele de pe platforma industrială Borzeşti să deţină o putere instalată de 855 MW. Un obiectiv important în acest domeniu îl constituie Centrala Electrică de Termoficare Comăneşti în mod deosebit pentru alimentarea cu energie termică a consumatorilor urbani din oraşele Comăneşti şi Moineşti şi consumatori industrial ca Seron, Comprel. Fiind pusă în funcţiune încă din anul 1954, a necesitat în ultimii ani importante lucrări de modernizare şi de reducere a poluării, prin montarea instalaţiei de desprăfuire electrostatică, finalizată în în anul 1994. Prin amenajarea hidroenergetică a râurilor Bistriţa şi Siret, pe teritoriul judeţului Bacău au fost construite hidrocentralele: Buhuşi, Racova, Gârleni, Lilieci, Bacău, Galbeni, Răcăciuni şi Bereşti. De asemenea, prin realizarea în anul 1976 a acumulării Poiana Uzului a fost construită şi aici o hidrocentrală. în activitatea de construcţii montaj, judeţul Bacău a avut în mod tradiţional puternice unităţi cum au fost Trustul de Construcţii Judeţean Bacău, Trustul de Construcţii Industriale Oneşti, Trustul de Construcţii Hidroenergetice Bacău care, dispunând de o dotare tehnică bună şi personal muncitor de înaltă calificare au realizat mari obiective economice, social culturale şi edilitare nu numai în judeţul de reşedinţă, dar şi în multe alte localităţi din ţară şi chiar în străinătate. După anul 1990, aceste unităţi s-au reorganizat în societăţi comerciale, cu noi structuri funcţionale, cu mobilitate sporită, adaptate noilor cerinţe ale economiei de piaţă. Nu întâmplător multe din unităţile din acest domeniu au fost între primele careau reuşit să se privatizeze, cum sunt societăţile: Conimpuls, Bacon, Romconstructor, Amici, Consart, Conbac Bacău, Alcor Moineşti, Alconep Tg. Ocna şi altele. Cu bune performanţe activează unităţi cum sunt: Conextrust Bacău, Comtrust Bacău, Staţia de Betoane Bacău, T.M.U.C.B. Bacău, Tehnocin Oneşti, Conrepi Oneşti ş.a.