Situat în estul ţării, teritoriul judeţului Bacău se desfăşoară în bazinul hidrografic al râului Trotuş, pe cursul inferior al Bistriţei şi pe cel mijlociu al Siretului, de pe culmile Munţilor Trotuş-Oituz în vest, până pe interfluviile dintre râurile Zeletin, Pereschiv şi Tutova în est. în nord, limita cu judeţul Neamţ trece prin munţii Tarcău, în apropierea Vârfului Capăta, Vârfului Grinduşul, satului Valea lui Ion, oraşului Buhuşi, a satelor Hârleşti, Călugăreni şi Valea Mărului. în sud, limita cu judeţul Vrancea începe la izvoarele râului Caşin, continuă în apropierea Vârfului Zboina Neagră, Dealul Ouşoru, satelor Slobozia, Urecheşti, Prădaiş, Giurgioana şi Fichiteşti. în vest, limita cu judeţele Harghita şi Covasna se înscrie frecvent pe cumpăna apelor dintre afluenţii Trotuşului şi cei ai Oltului (cu excepţia nord-vestului judeţului), fiind situată în apropierea Vârfului Capăta, satelor Răchitiş, Făgetul de Sus, Cădăreşti, Coşnea, Vârfului şoiul, Vârfului Nemira Mare, Vârfului şandru Mare, Pasului Oituz, Vârfului Dobrii (toate situate pe teritoriul judeţului Bacău). în est, limita cu judeţul Vaslui este situată în apropierea satelor Valea Hogii, Putini, Dănăilă, şendreni, Rotăria, Fundătura şi Fichiteşti. Aceste limite creează impresia că teritoriul judeţului Bacău are forma unui paralelogram alungit pe direcţia vest-est. între aceste limite se află o suprafaţă de 6606.15 km­2; din acest punct de vedere judeţul Bacău se încadrează între judeţele mijlocii, ocupând 2.8% din suprafaţa ţării. Văile Siretului, Bistriţei şi Trotuşului, însciindu-se ca vechi axe de comunicaţie între nordul şi sudul continentului, între Europa Centrală, Transilvania şi gurile Dunării-Marea Neagră au favorizat de timpuriu popularea teritoriului şi atragerea resurselor de sare, lemn, petrol şi a produselor agricole în largi circuite comerciale. Aceleaşi axe de circulaţie au înlesnit şi complementaritatea economică a zonelor de munte cu cele de deal şi de podiş. Structura geografică complexă reflectată în varietatea formelor de relief, a nuanţelor climatice, reţeaua hidrografică bogată, învelişul vegetal diversificat, au impus peisaje variate şi au oferit condiţii favorabile ramurilor economiei (agricultură, industrie, transporturi, turism).